liniste

de pe data de 9.11.2009 ma-m hotarat sa nu mai beau cafea,
acum ca este foarte putin timp parca incep sa ma dezmenbrez din toate incheeturile,
nu am bani, nu am nici vise, am doar usile inchise,
dar asta nu ma ajuta cu nimic,
nu ai timp in viata sa cersesti,
si daca ai cersi ce ai face cu ceea ce ai obtinut?

am avut nu munte de sperante si a venit marea dejamagirilor si la curatat de tot,
acum am un pumn din tot muntele,
dar parca atunci cand ai mai putin pare mai de pret decat ce a fost,
ca si atunci cand te bucuri la o bucata de paine cand esti in desert,
sau cand te bucuri de cateva minute inainte de o asteptare lunga,
as visa pt o lume intreaga daca asta ar fi bine,
nu imi este dor de trecut dar nici de viitor,
momentan simpt o schimbare in mine,
zile trecute am avut parte de de primul sarut si prima senzatie ca cineva chiar incearca sa te iubeasca asa cum esti,

m-as minti o viata doar atat ca este bine,
as vrea sa explic multe lucruri dar nu cred ca are rost,
mai bine pierd decat sa ranesc...